Samar Draie o artistă din Siria LUPTĂ cu ISIS

”M-am născut într-o familie de artişti. Tatăl meu a fost un vechi şi cunoscut artist în Siria. Pot spune că a fost primul care a creat o şcoală de artă şi i-a ţinut aproape pe toţi artiştii talentaţi din Siria. Mulţi au fost apreciaţi pe plan mondial. Casa familiei noastre a fost ca o academie deschisă artiştilor şi oamenilor de cultură. Repet: m-am născut într-o familie de artişti: pictori, poeţi, scriitori. Iar tata era şi tatăl artiştilor care intrau în casa noastră (...)Tata nu mai trăieşte. Din păcate nu mai este în viaţă. Mama trăieşte, dar nu mai este în Siria. Toţi ai mei, exceptând o soră, au plecat din cauza războiului şi sunt acum în Germania. Eu am făcut pentru mama viză de şedere în România, ca să poată să mă viziteze. Ea vine în vizită des, mai mult decât fraţii mei. Am şase fraţi, patru băieţi şi două fete. Am o soră care este poetă , stă în Germania şi scrie şi în engleză şi în arabă. Şi eu scriu puţin. Dar mă ocup foarte mult de pictură. Pictura mea are şi dramă, are şi muzică, are şi o armonie a culorilor care vorbesc despre drama poporului meu”, îşi începe Samar Draie povestea care, de la un detaliu la altul, capătă nuanţe profunde şi un dramatism aparte. Până la a se confunda cu drama poporului său, ilustrată atât de bine în picturile pe care le-a expus, timp de o săptămână, la GoldArt.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
”Aveam 18 ani când am venit în România”
Samar Draie a venit în România când de-abia împlinise 18 ani, fiind adusă de soţul ei, care studiase medicina în România şi acum este un prosper om de afaceri. ”Sunt de 20 de ani în România. Soţul meu este recunoscut aici, a fost student, a terminat Stomatologia şi, ulterior, s-a ocupat cu afaceri. Are multe afaceri (Domino Plazza şi multe alte magazine). Aveam 18 ani când l-am cunoscut şi am venit în România”. A fost (n.r.-şi este) o soţie exemplară: şi-a iubit soţul, familia, a născut doi copii, o fată şi un băiat, care sunt adolescenţi - au aproape vârsta la care ea a venit în România. Văzându-şi copiii mari, şi-a dat seama că nu poate fi împlinită dacă nu-şi realizează visul vieţii: să picteze. ”În Siria am studiat muzica, eu cânt foarte bine la pian şi am voce. Dar, venind aici, m-am căsătorit şi m-am ocupat de familie. Am început aşa târziu să fac o universitate de artă din cauză că m-am căsătorit şi am făcut copii, am o fată de 16 ani şi un băiat de 13 ani. Şi ei sunt foarte talentaţi. La noi arta este în genă. V-am spus că toată familia noastră se ocupă cu arta: am patru fraţi şi două surori şi toţi fac artă, muzică, pictură, literatură. Am o soră în Germania care scrie poezie în două limbi: engleza şi araba şi este foarte apreciată. Eu nu reuşisem încă să-mi realizez visul. Cam 10 ani am stat alături de copii. M-am ocupat de ei. Am doi copii foarte talentaţi, după cum v-am spus. E gena din familie. Acum ei sunt la Şcoala Britanică. După 10 ani, am simţit că ei au crescut şi am zis să mă ocup de visul meu. Am intrat la universitatea de artă (n.r. - UNArt), am terminat, iar acum sunt masterand la clasa domnului profesor Petru Lucaci, un profesor foarte bun, care m-a îndemnat să lucrez foarte mult portrete. Primii trei ani (n.r. - licenţa) i-am făcut la clasa domnului profesor George Moscal (n.r. - conf.univ.dr în arte vizuale) de la care am învăţat foarte mult. Ne-a pus să muncim foarte mult, ca la armată, şi asta a fost foarte bine pentru mine, că am învăţat mult. Acum, la master, domnul profesor Lucaci a văzut că am şi armonie, dar am şi linie. Şi mi-a spus să încep să fac portrete. Fac portrete după model. Tot ce vedeţi aici sunt făcute după model, dar păstrează spiritul poporului sirian şi a dramelor care se întâmplă acolo. Multe din tablouri au şi ceva din mine, mi-a spus asta şi soţul meu. Fără să vreau, ceva din mine intră în tablouri. Normal că să pun corpul meu, faţa mea, ochii mei, sufletul meu în aceste tablouri, pe lângă cultura, şi istoria noastră şi lupta noastră”, se confesează Samar Draie.
”Cât va ţine acest război, voi continua să pictez drama poporului meu”
Rugată să vorbească despre tablourile sale, Samar spune: ”Tot ce vedeţi aici am făcut după model, dar păstrează spiritul poporului sirian şi al dramelor care se întâmplă acolo. Multe dintre tablouri au şi ceva din mine, mi-a spus asta şi soţul meu. Fără să vreau, ceva din mine apare în tablouri. Poate că e normal să-mi pun corpul, faţa, ochii, sufletul meu în aceste tablouri, pe lângă cultura şi istoria noastră”. Am întrebat-o pe artistă cum a inspirat-o concret tot ceea ce se întâmplă acum în Siria (război, bombardamente, oameni morţi şi răniţi, exod, refugiaţi). ”Eu am preluat foarte mult din spiritul de luptător al tatei şi din învăţăturile lui, din exemplul lui, deoarece a fost deţinut politic şi a luptat pentru libertate. Nu pot să fiu altfel. Iar faptul că a venit şi războiul ăsta mă face şi mai mult să vorbesc, să scriu, să pictez ceea ce simt”, spune artista. Întrebată cum o inspiră concret tot ce se întâmplă în Siria, Samar Draie explică: ”În primul rând, trebuie să vă spun că tata a fost om politic. Ţinea foste mult la libertatea oamenilor. El nu ţinea cu preşedinţi, cu regimurile politice, şi a fost închis de mai multe ori pentru asta. Tata a fost închis de mai multe ori pentru că a vorbit despre libertatea poporului său. Tata vorbea cu noi, copiii, acasă, despre Lenin sau despre Marquez, aşa cum vorbea cu oamenii mari, cu adulţii. Aducea cărţi interzise, iar noi nu aveam voie să vorbim în afara casei despre asta. Eu am preluat /absorbit foarte mult/multe din spiritul tatei şi din învăţăturile lui, din exemplul lui, a fost un exemplu pentru mine, iar eu nu pot să fiu altfel. Iar faptul că a venit şi războiul ăsta, mă face şi mai mult să vorbesc, să scriu, să pictez ce simt. Cât va ţine acest război, voi continua să pictez drama poporului meu. Nu pot să stau deoparte. Nu pot doar să mă uit. Am făcut şi voi face din ce în ce mai mult”
”Nu pot să pictez sânge, dar am încercat să sugerez drama prin armonia culorilor”
”Lagărul”, ”Florile libertăţii”, ”Dansul libertăţii”, ”Bărbaţii revoluţiei”, ”Portret de revoluţionar”, ”Eliberatorul”, ”Eroul din Siria”, ”Luptătoarea din Kobani”, ”Siria în ochii mei”. Sunt doar câteva din titlurile extrem de sugestive ale picturilor semnate ”Samar Draie”. O pictură care vibrează, o pictură în care, în acelaşi timp, materia explodează, curge, sângerie şi învolburată, dar şi... plânge. Şi se şi bucură: de o libertate/sete de libertate care se citeşte în ochii, în muşchii încordaţi şi în fiecare fibră a eroilor (şi eroinelor) care parcă trec dincolo de pânza colorată nu doar cu mâna, ci direct cu sufletul talentatei artiste. Care mărturiseşte (plină de emoţie): ”Eu nu pot să mă uit la sânge. Nu pot să pictez sânge sau oameni răniţi. Dar am încercat prin expresivitatea personajelor, prin atmosfera creată, prin armonia culorilor, să sugerez drama prin care trece poporul meu. Şi tot ce se întâmplă în Siria. Corpurile rănite în explozie, din cauza lui Bashar al Assad, şi salvatorii, eroii, cei care au ajutat pe răniţi pe la spitale. Dar, of, nu mai există acum nici spitale, că au fost distruse de explozii, iar medicii buni au plecat, au fugit şi ei cu toţii. Au mai rămas puţini, în minispitale improvizate. Toate aceste drame eu le simt şi încerc să le pun în pânzele mele”.
Vernisajul. Şi un cântec cre a unit inimile
Samar Draie spune că este foarte cunoscută în ţara sa şi în străinătate (în special în ţări arabe, unde a expus şi vândut tablouri), dar mai puţin în România: ”Eu sunt cunoscută în ţara mea, prin numele tatălui meu şi mai mult în zona kurdă. Eu sunt recunoscută ca făcând parte din cei mai buni 1o pictori kurzi. Şi sunt recunoscută ca nume, ca familie în Siria, dar în România mai puţin. Nu ştie nimeni cine sunt eu. Doar când se uită la tablou spune: « O, are mână bună! De unde a apărut deodată această artistă?» (...) La vernisaj, aici la GoldArt au venit mulţi invitaţi. Şi ambadadori irakieni. Şi toate prietenele din Siria, Liban. A fost o atmosferă foarte plăcută şi eu eram foarte fericită că am putut să fac să vină toate prietenele din toate ţările: din Tunisia, Irak, Germania, din toate ţările arabe. Şi am câtat cu toate o singură melodie a lui Fairuz (n.r. - o cântăreaţă libaneză, o legendă culturală a lumii arabe), o melodie care s-ar putea traduce: «A venit o adiere plăcută peste noi». Se cântă numai dimineaţa. Toată lumea ascultă această melodie mai ales dimineţa. Şi noi toţi împreună am cântat melodia asta la vernisajul de la Goldart. Şi am fost foarte bucuroasă”, s-a mai confesat Samar Draie care ne-a dezvăluit şi faptul că că următorul mare proiect artistic al ei va fi o expoziţie la Palatul Parlamentului. Cât de curând!
Saga familiei Draie: ”Cei din familia mea au plecat din Siria aşa cum au apucat după bombardament”
Foarte interesantă este şi povestea familiei artistei care, în felul ei, ”luptă cu ISIS”, prin artă, de la Bucureşti. ”Familia mea, cu excepţi unei surori, este acum în Germania, dar a trecut prin încercări foarte grele până a ajuns acolo. Din Siria, familia mea a fugit după ce a căzut casa lor în urma unui bombardament. Au dat din avioane bombe peste ei. Şi erau în casă când s-a întâmplat bombardamentul. Au căzut toate balcoanele, au fost distruse magazinele unde lucrau. Şi cei cu maşina care scoate oameni din casă au ridicat şi familia mea şi au zis: «Acum, plecaţi!» Şi le-au arătat drumul spre Turcia, că noi suntem în oraşul Alep, aproape de Turcia. Şi au plecat aşa cum au apucat după bombardament. Fără maşină, care le-a fost distrusă, fără bunuri, fără bani, toate au rămas acolo. Au plecat şi fără papuci. Doar cu hainele pe care le-au avut pe ei. Şi au ajuns la Stambul (n.r. - Istambul) şi, de acolo, au găsit drum care să intre în Bulgaria, ajutaţi de nişte prieteni. Şi au stat şase luni în Bulgaria până au luat paşaport şi viză de şedere. Şi, prin aceste documente, au putut să intre şi în România. M-am întâlnit cu ei. Eu am vrut să stea aici, în România, să-i ajut pe ei. Dar ei au zis: «Nu, mergem la Germania, că acolo este mai bine pentru noi, că ne ajută statul german, care ajută pe kurzii şi sirienii refugiaţi». Le dă casă, şi bani şi ajutoate. Şi pot face şi şcoală şi facultate fără bani. Şi pot găsi de muncă repede. Nu ca aici în România. Şi am zis OK, dar le-am spus că eu nu plec din România. Pentru mine, România e ca a doua patrie. Eu am crescut aici în România, unde am venit de la 18 ani. Şi aici am născut copiii, care vorbesc perfect româneşte, au cetăţenie română. Nici ei nu vor să pleacă la altă ţară”, mărturiseşte Samar Draie.
”Ceea ce nici America nu a reuşit, au reuşit femeile eroine din Kobani”
Rugată să ne povesteacă un episod anume, un detaliu din epopeea însângerată a poporului sirian care a impresionat-o cel mai mult, Samar merge direct la tablouri şi ne arată chipurile unor femei luptătoare. ”Exploziile în care mor copii, oamenii răniţi pe care-i văd la ştiri, familii întregi, convoaie de oameni care încearcă să ajungă spre libertate, toate m-au inspirat. Cel mai mult însă m-au impresionat femeile kurde din zona Kobani. Este un oraş unde trăiesc numai kurzi şi unde au intrat cei din ISIS. Şi femeile kurde au luat armele şi au luptat. Mai bine ca bărbaţii au luptat şi au reuşit să scoată pe ISIS (n.r. - gruparea teroristă) din Kobani. Femeile kurde au ţinut piept cu arma în mână şi au fost inima revoltei. Nu există în Siria o femeie kurdoaică (n.r. - kurdă) sau nu care să ţină în mână un pistol (n.r. - mitralieră) mai mare decât ea şi să stea în faţa celor de la ISIS şi să le ţină piept. Iar femeile din Kobani au făcut asta. Şi au reuşi să-i dea afară ca să nu mai intre în oraşul nostru. Nici bărbaţii nu au făcut asta. Acolo au intrat în luptă mai mult femei, şi s-a uitat o lume întreagă la lupta asta. Iar eu am fost foarte impresionată şi am pictat aceste femei legate aşa la cap cum fac bărbţii care merg la luptă. Cum de au putut femeile acestea kurde să-şi pună pe cap ceea ce bărbaţii îşi pun pentru luptă şi să lupte cu arma în mână?!... Sunt mândră de curajul acestor femei din Kobani. Ca artistă de origine kurdă, sunt mândră de femeile din zona Kobani care au stat în faţa ISIS şi au luptat. Şi au reuşit să alunge ISIS din zonă. Ceea ce nici America nu a reuşit, au reuşit femeile eroine din Kobani: au fost inima revoltei şi, mai bine ca bărbaţii, au luptat şi le-au ţinut piept celor din ISIS”. Artista a dăruit în mai multe rânduri banii încasaţi de pe tablouri familiilor acestor eroine din Kobani.
Motto-ul proiectul “ContempL’art”: ”Fii contemporan cu arta contemporană”
“ContempL’art” este un proiect al Casei de Licitații Goldart de susținere a artei contemporane printr-o serie de expoziții. ”Casa de Licitaţii GOLDART-Ghildush își propune astfel ca sintagma «arta ca investiție» să nu mai fie alăturată doar valorilor certe, confirmate, din arta modernă și post-modernă romanească, ci să includă și artiști contemporani în afirmare. Prin proiectul ContempL’art (n.r. - care a demarat cu expoziţia-eveniment a artistei sirience, de origine kurdă, Samar Draie), vor fi expuse, în următorul an, lucrările a cel puțin 150 de artiști, în spațiul galeriei Goldart din Intr. I. L. Caragiale nr. 1 . O selecție a lucrărilor expuse va intra în licitație. Prin organizarea acestor expoziții, Goldart dorește nu doar să prezinte opere și artiști contemporani, mulți dintre ei cu lucrări în colecții particulare din străinătate și cunoscuți simezelor naționale, ci și să confirme valoarea acestora prin introducerea in licitații a lucrarilor selecționate. Motto-ul proiectului ContempL’art, «Fii contemporan cu arta contemporană», este o invitație de a investi în arta de azi, ce mâine va scrie istorie”, spun organizatorii acestui generos şi curajos proiect. În curând, veţi putea citi în ”ring” (şi pe ziarulring.ro), un interesant interviu cu doamna Luminiţa Ghilduş, director al Casei de licitaţie GoldArt

Alte articole

Get connected with Us

Subscribe to our newsletter

القسم العربي

برنامج نموذجي للاجئيين السوريين في رومانيا برنامج نموذجي للاجئيين السوريين في رومانيا
CS-R
 ضمن برنامج   Start I    لا عادة توطين اللاجئين السوريين   يستمر قدوم العائلات السورية من تركيا واليونان .  في الشهر الماضي قدم الى رومانيا 11عائلتين سوريتين من تركيا  عن طريق مطار بوخارست...
نجاح كبير لدورات تعليم اللغة الرومانية نجاح كبير لدورات تعليم اللغة الرومانية
CS-R
المشتركات في دورات تعلم اللغة الرومانية المجانية و التي دعت اليها جالية السوريين في رومانيا بالتعاون مع مؤسسة Activrandom  تسير بشكل ممتاز وقد صرحت مشرفة الدورة ان الفتيات السوريات يتعلمن...
Samir Zannoun Samir Zannoun
CS-R
رئيس الجالية الأردنية في رومانيا المنسق العام لمجلس تنسيق الجاليات العربية والماركز الإسلامية ناشط سياسي ....
دورات  مهنية تخصصية للسوريين دورات مهنية تخصصية للسوريين
CS-R
بالتعاون بينActivRandom  وجالية السوريين في رومانيا سيقام الدورات التخصصية التالية : تصفيف الشعر  الكوافير المناكير وتقليم الاظافر جليسة الأطفال جزار ( قصاب ) ادخال بيانات ومعلومات للكمبوترات جرسون (النادل ) مدلك ( عامل مساج ) شروط الدورات : ان...